Tenosinovita de Quervain este o afecțiune inflamatorie frecventă a încheieturii mâinii, localizată la baza degetului mare. Se caracterizează prin inflamația tecii sinoviale care înconjoară tendoanele abductorului lung și extensorului scurt al policelui, ceea ce determină durere și limitarea mobilității.
Această afecțiune poate afecta semnificativ calitatea vieții, deoarece implică dificultăți în realizarea unor activități cotidiene banale, cum ar fi ridicarea unui obiect, folosirea tastaturii, deschiderea unui borcan sau chiar îngrijirea unui copil.
În acest articol, vei găsi toate informațiile esențiale despre tenosinovita de Quervain: cauze, factori de risc, simptome, metode de diagnostic, opțiuni de tratament și recomandări de prevenție.
Cuprins
Ce este Tenosinovita de Quervain?
Tenosinovita de Quervain reprezintă inflamația tecii sinoviale a celor două tendoane care participă la mișcarea degetului mare – abductorul lung al policelui (APL) și extensorul scurt al policelui (EPB).
Prin această inflamație, alunecarea normală a tendonului prin tunelul fibro-osos devine dificilă și dureroasă. În consecință, apar durere, rigiditate și uneori chiar blocaje ale mișcării.
Afecțiunea este mai des întâlnită la femei, în special între 30 și 50 de ani, și este foarte frecvent asociată cu perioada postnatală, motiv pentru care este supranumită și „boala mamei”.
Cauze și Factori de Risc
Cea mai frecventă cauză a tenosinovitei de Quervain o constituie suprasolicitarea prin mișcări repetitive. Acest mecanism explică de ce boala este des întâlnită la persoane care desfășoară activități manuale repetitive sau la mamele care ridică bebelușii frecvent.
Factorii de risc principali sunt:
-
Activități repetitive: tastat, utilizarea intensă a telefonului mobil, instrumente muzicale, munci manuale (croitorie, tâmplărie, lucrul la bandă).
-
Traumatisme: lovituri sau entorse la nivelul încheieturii.
-
Sarcina și perioada postpartum: modificările hormonale și solicitarea mecanică determină predispoziția la inflamație.
-
Afecțiuni inflamatorii sistemice: artrita reumatoidă, psoriazisul sau lupusul.
-
Sexul și vârsta: femeile între 30 și 50 de ani sunt cel mai frecvent afectate.
Simptome
Simptomele apar, de regulă, treptat, dar pot debuta și brusc după un efort intens. Cele mai comune manifestări sunt:
-
Durere la baza degetului mare, cu posibilă iradiere către antebraț.
-
Sensibilitate locală și umflare vizibilă în zona încheieturii.
-
Dificultate și durere la prinderea obiectelor sau la mișcări de răsucire a mâinii.
-
Slăbiciune a forței de prindere.
-
Senzație de „blocare” a degetului mare.
Un test clinic utilizat frecvent pentru diagnostic este testul Finkelstein: pacientul își prinde degetul mare în palmă, îl acoperă cu celelalte degete și își îndoaie încheietura spre interior. Apariția durerii intense la baza policelui confirmă suspiciunea de tenosinovită de Quervain.
Diagnostic
Diagnosticul este în principal clinic și se bazează pe anamneză și examen fizic.
Investigațiile suplimentare pot fi necesare în situații particulare:
-
Ecografia musculo-scheletală: permite vizualizarea inflamației și îngroșării tecii tendinoase.
-
RMN-ul: rar indicat, folosit doar în cazuri complexe sau când există suspiciunea unei alte patologii.
Tratament
Tratamentul depinde de severitatea și durata simptomelor. Obiectivele principale sunt reducerea inflamației, ameliorarea durerii și restabilirea mobilității.
1. Tratament conservator
-
Repaus și evitarea factorilor declanșatori: întreruperea activităților care implică mișcări repetitive.
-
Aplicarea locală de gheață: 10-15 minute, de câteva ori pe zi.
-
Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): ibuprofen, naproxen – administrate conform recomandării medicale.
-
Orteză pentru police și încheietură: menține degetul mare în poziție neutră și reduce solicitarea tendonului.
-
Kinetoterapie și fizioterapie: exerciții de stretching, ultrasunete, terapie laser, masaj terapeutic.
2. Infiltrații cu corticosteroizi
Acestea sunt recomandate pacienților care nu răspund la tratamentul conservator. Infiltrațiile reduc inflamația direct în teaca tendonului și pot ameliora semnificativ simptomele, uneori după o singură administrare.
3. Tratament chirurgical
Când metodele conservatoare și infiltrațiile nu aduc rezultate satisfăcătoare, se recomandă intervenția chirurgicală. Aceasta presupune eliberarea tecii tendonului printr-o mică incizie. Rezultatele sunt foarte bune, iar recidivele sunt rare dacă recuperarea postoperatorie este urmată corect.
Exerciții și Recuperare
Exercițiile terapeutice sunt esențiale în faza de recuperare. Acestea trebuie realizate sub supravegherea unui kinetoterapeut și includ:
-
Stretching al policelui: întinderea blândă a degetului mare pentru a crește mobilitatea.
-
Exerciții de flexie și extensie: mișcări lente și controlate ale degetului mare.
-
Exerciții de întărire musculară: strângerea unei mingi de cauciuc sau a unui burete moale pentru întărirea musculaturii mâinii.
Prevenție
Pentru reducerea riscului de apariție sau recidivă a tenosinovitei de Quervain sunt recomandate:
-
Pauze regulate în timpul activităților repetitive.
-
Adoptarea unei posturi ergonomice la birou sau în timpul lucrului manual.
-
Încălzirea și stretching-ul articulațiilor înainte de activități solicitante.
-
Utilizarea unor tehnici corecte de ridicare și susținere a obiectelor sau a copilului.
-
Folosirea de orteze preventive în cazul persoanelor cu istoric de afecțiuni ale încheieturii.
Întrebări frecvente
1. Cât durează recuperarea?
Recuperarea variază în funcție de severitate: câteva săptămâni pentru cazurile ușoare tratate conservator și până la 2-3 luni pentru cazurile care necesită intervenție chirurgicală.
2. Se poate vindeca fără operație?
Da, majoritatea cazurilor răspund la repaus, orteze și infiltrații. Chirurgia este indicată doar în cazurile rezistente.
3. Este o afecțiune gravă?
Nu pune viața în pericol, însă netratată poate duce la limitarea permanentă a mobilității și la scăderea calității vieții.
4. Poate reapărea după tratament?
Da, dacă factorii declanșatori nu sunt controlați. Prevenția are un rol esențial în evitarea recidivei.
Concluzie
Tenosinovita de Quervain este o afecțiune dureroasă, dar tratabilă și cu o evoluție favorabilă atunci când este diagnosticată precoce. Prin repaus, tratament antiinflamator, orteze și fizioterapie, majoritatea pacienților își recapătă funcționalitatea completă. În cazurile severe, chirurgia oferă rezultate foarte bune.
Consultația medicală la primele semne de durere sau limitare a mobilității este esențială pentru a evita complicațiile și pentru a asigura o recuperare rapidă.