Instabilitatea Rotuliană: Ghid Complet despre Cauze, Simptome, Tratament și Prevenție

Instabilitatea rotuliană, cunoscută și sub numele de instabilitate patelară, este o problemă frecvent întâlnită, mai ales la persoanele active sau la cei cu particularități anatomice ale genunchiului.
Dacă ai simțit vreodată că „genunchiul îți fuge” într-o parte sau că rotula (osul mic din fața genunchiului) se deplasează anormal, atunci știi cât de neplăcută și limitantă poate fi această afecțiune.

În acest articol vei găsi tot ce trebuie să știi: de la cauze și simptome, până la tratamente moderne și metode de prevenție. Scopul este ca, la final, să înțelegi exact ce ai de făcut pentru a-ți proteja genunchiul și a reveni la un stil de viață normal.

Cuprins:

• Ce este instabilitatea rotuliană?
• Cauzele instabilității rotuliene
• Simptomele instabilității rotuliene
• Complicații dacă nu este tratată
• Tratamentul instabilității rotuliene
• Prevenția instabilității rotuliene
• Întrebări frecvente (faq)

Rotula are rolul de a glisa pe șanțul femural atunci când îndoi sau întinzi genunchiul. În mod normal, această mișcare este lină și stabilă.
La persoanele cu instabilitate rotuliană, însă, rotula se deplasează anormal spre exterior (lateral), parțial (subluxație) sau complet (luxație).

Acest lucru nu doar că provoacă durere și inflamație, dar în timp poate duce la uzura cartilajului și la apariția artrozei precoce a genunchiului.

1. Factori anatomici

• Displazie trohleara – șanțul femural este prea superficial și nu „ține” rotula în poziție.

• Rotula înaltă (patella alta) – poziția anormală favorizează ieșirea ei din șanț.

• Axa genunchiului modificată – genunchi în „X” (valg), rotații anormale ale tibiei sau femurului.

• Laxitate ligamentară – țesuturile de susținere sunt prea elastice (frecvent întâlnit la femei sau persoane cu sindroame de hiperlaxitate).

2. Factori traumatici

• Accidente sportive (fotbal, baschet, volei, handbal);

• Căzături cu impact direct pe genunchi;

• Mișcări bruște de rotație pe genunchi flexat.

3. Factori musculari

• Dezechilibru între mușchii cvadricepsului: vastul lateral prea puternic, vastul medial oblic prea slab;

• Lipsa antrenamentului sau oboseala musculară.

4. Factori de risc suplimentari

• Vârsta: adolescenți și tineri activi;

• Sexul feminin: bazin mai lat și predispoziție la laxitate;

• Activități sportive intense: sporturi cu schimbări rapide de direcție.

Semnele și simptomele pot varia de la o ușoară instabilitate la luxații evidente. Printre cele mai frecvente se numără:

• senzația că „genunchiul scapă” sau „fuge”;

• durere în partea din față a genunchiului (durere femuro-patelară);

• umflare după efort sau traumatisme;

• zgomote („pocnituri”) la flexie/extensie;

• dificultăți la urcat și coborât scările;

• limitarea mișcărilor după o luxație;

• în cazuri cronice: durere persistentă, inflamații repetate, instabilitate la mers.

Lăsată netratată, instabilitatea rotuliană poate evolua spre:

• leziuni de cartilaj (condropatie rotuliană);

• artroză femuro-patelară precoce;

• episoade repetate de luxație;

• scăderea mobilității și limitarea activităților zilnice;

• teamă psihologică de a folosi genunchiul („instabilitate subiectivă”).

Tratamentul depinde de severitatea problemei, de cauză și de vârsta pacientului. Există două mari abordări: tratament conservator (fără operație) și tratament chirurgical.

Tratament conservator

1. Repaus și gheață
   – utile în faza acută, pentru a reduce durerea și inflamația.

2. Medicamente antiinflamatoare
   – doar la recomandarea medicului.

3. Orteze pentru genunchi

   • Genunchiere stabilizatoare cu suport lateral – mențin rotula pe traiectoria corectă;

   • Orteze funcționale pentru sportivi – reduc riscul de recidivă în timpul activităților sportive;

   • Orteze post-operatorii – folosite după intervenții chirurgicale pentru a proteja genunchiul în faza de recuperare.

   Alegerea ortezei se face doar după recomandarea medicului ortoped sau a fizioterapeutului.

4. Kinetoterapie și recuperare medicală
   Este cea mai importantă parte a tratamentului. Include:

   • exerciții pentru întărirea cvadricepsului, mai ales vastul medial oblic;

   • stretching pentru mușchii posteriori ai coapsei și gambelor;

   • exerciții de echilibru și stabilitate (propriocepție);

   • programe de reeducare funcțională pentru sportivi.

Tratament chirurgical

Dacă instabilitatea este severă, recurentă sau cauzată de anomalii anatomice, chirurgia poate fi necesară. Cele mai frecvente intervenții sunt:

• Reconstrucția ligamentului patelofemural medial (MPFL) – cel mai des folosită, restabilește stabilitatea rotulei.

• Osteotomii corective – repoziționarea tibiei sau femurului pentru a corecta axul genunchiului.

• Trohleoplastie – remodelarea șanțului femural pentru a „ține” mai bine rotula.

• Realinierea mecanică a rotulei prin tehnici specifice.

După operație, urmează luni de recuperare cu kinetoterapie, pentru a reda mobilitatea și forța musculară.

Pentru a reduce riscul de apariție sau recidivă:

• fă exerciții regulate pentru întărirea cvadricepsului și a mușchilor fesieri;

• încălzește-te bine înainte de sport;

• folosește încălțăminte sportivă adecvată;

• evită mișcările bruște, mai ales dacă ai avut anterior luxații;

• poartă genunchiere stabilizatoare dacă practici sporturi de contact;

• menține o greutate corporală optimă (kilogramele în plus pun presiune pe genunchi).

1. Instabilitatea rotuliană dispare de la sine?
Nu. Se poate ameliora cu exerciții și orteze, dar netratată duce la complicații.

2. Este obligatorie operația?
Nu, doar cazurile severe sau recidivante necesită intervenție chirurgicală.

3. Ce tip de orteză este cea mai bună?
Depinde de situație. Pentru activități zilnice se recomandă genunchiere cu suport lateral, pentru sport – orteze funcționale, iar după operație – orteze speciale post-operatorii.

4. Cât durează recuperarea?
Recuperarea conservatoare poate dura câteva luni. După operație, între 3 și 6 luni, în funcție de tipul intervenției și disciplină în kinetoterapie.

5. Pot să fac sport cu instabilitate rotuliană?
Da, dar doar sporturi cu impact redus (înot, bicicletă, yoga). Sporturile cu schimbări bruște de direcție sunt riscante fără tratament și stabilizare.

6. Cum știu dacă trebuie să port orteză permanent?
Orteza nu se poartă permanent. Se folosește la activități fizice, perioade de recuperare sau după recomandarea medicului.

Concluzie

Instabilitatea rotuliană nu este doar o problemă de disconfort, ci o afecțiune care, netratată, poate duce la complicații serioase.
Prin diagnostic corect, tratament personalizat (conservator sau chirurgical), folosirea ortezelor potrivite și programe de recuperare, pacienții pot reveni la o viață normală și activă.

Dacă simți că genunchiul „fuge” sau ai avut un episod de luxație, nu amâna vizita la ortoped. Intervenția precoce poate face diferența între un genunchi sănătos și unul cu probleme cronice.